sâmbătă, 24 noiembrie 2007
.jpg)
miercuri, 7 noiembrie 2007
Si-mi port crucea…
M-am sculat in dimineata aceasta stoarsa de viata precum o carpa.In surdina se aude o muzica…nu deslusesc mare lucru,imi lipseste atentia distrubutiva de ceva timp dar presupun ca este coloana sonora a filmului vietii mele.N-ati vazut?In toate filmele exista o coloana sonora…dar pelicula mea este veche.
In mintea mea este haos si totul scartaie.
Hai si de la capat.Ma scol,plec,stau,vin si ma culc.Ma pierd in multime,ma pierd pe strazi,ma pierd in timp si crasnesc crispata din dinti ca trece si el pe langa mine fara sa ma observe.M-am hotarat sa ma apuc de cizmele lui Cronos si sa ma las tarata pana la mama lui.
Daca incerc sa-mi incordez pumnul nu pot.Nu am forta.Candva eram alcatuita din ura,Fiecare celula milita pentru un tot ostil.Ma hraneam cu dusmanie si imprastiam in jur vrajba… distrugeam un om cu ura adunata.Uram insasi ura,pe Erinye!
Acum nici ura nu mai am pentru cei din jur(ci plictiseala),poate doar pentru mine,este o parte de care nu ma pot desprinde pentru ca are codul meu genetic tiparit pe ea.Bunatatea nu ma caracterizeaza.Astept sa ard in Iad,de preferabil in cel al lui Dante ca sa pot vizita fiecare etaj in parte.
Oglinda e nenorocita soarta,fi-r-ar mama ei a naibii daca ar putea sa se schimbe imaginea CUMVA macar CANDVA!.
Singurul lucru care mi-a mai dat un strop sau un gram de viata(nu stiu cum se masoara dar presupun ca in timp,la secunda,la minut)este ca mi-am adus aminte ca m-a sunat cineva azi-noapte.Parca cineva drag.Aha,deci mai am ceva amprente de sentimente pe undeva printre panzele de paianjen…unde e pustiu.
Trec din pagini in pagini,sar din paragrafe in paragrafe,de la inventia tiparului pana la blog-uri,de la primele constientizari ale sinelui pana la avansate cunoasteri in psihologia personalitatii.Am mai mult de 3 spirite care au grija sa ma duca de la un capat la altul cu predare de stafeta cum i s-a intamplat si batrinului avar Ebeneezer Scrooge al lui Dickens.Si am atatea lucruri de invatat dar ma pierd printre semiotica,proximitate,propaganda,”Pathe journal”,editoriale,lead-uri,reader-uri,printre tusul de imprimare al cotidienelor si uit sa merg mai departe si ma uita si spiritele. Cand voi ajunge la sfarsit nu voi gasi decat o piatra de mormant inconjurata de pamant uscat si de maracini.Voi sufla sa vad ce scrie,voi da cu mana si voi descifra ascuns sub straturi sanatoase de praf si ploi numele meu,abia vizibil.Ma voi arunca intr-o criza teatrala pe jos si voi ramane acolo,de unde voi putrezi,pentru ca nu voi mai avea putere sa o iau de la capat.
Iar ajung pe treptele facultatii si calc pe urmele de pasi lasate pe marmura :"Cel sarac cu duhul este intotdeauna mai fericit..."
Traiesc in sistem si nu ma pot desprinde de el.Traiesc degeaba si nu imi pot da sens vietii.Traiesc complicat de simplu si intr-atat de complicat incat era mai bine sa fie simplu….dar imi port crucea.In caz ca este vreun fericit care si-a gasit rostul in viata si se trezeste in fiecare dimineata cu un zambet pe buze,sa dispara din viata mea pentru ca este un om ipocrit!
POP
In mintea mea este haos si totul scartaie.
Hai si de la capat.Ma scol,plec,stau,vin si ma culc.Ma pierd in multime,ma pierd pe strazi,ma pierd in timp si crasnesc crispata din dinti ca trece si el pe langa mine fara sa ma observe.M-am hotarat sa ma apuc de cizmele lui Cronos si sa ma las tarata pana la mama lui.
Daca incerc sa-mi incordez pumnul nu pot.Nu am forta.Candva eram alcatuita din ura,Fiecare celula milita pentru un tot ostil.Ma hraneam cu dusmanie si imprastiam in jur vrajba… distrugeam un om cu ura adunata.Uram insasi ura,pe Erinye!
Acum nici ura nu mai am pentru cei din jur(ci plictiseala),poate doar pentru mine,este o parte de care nu ma pot desprinde pentru ca are codul meu genetic tiparit pe ea.Bunatatea nu ma caracterizeaza.Astept sa ard in Iad,de preferabil in cel al lui Dante ca sa pot vizita fiecare etaj in parte.
Oglinda e nenorocita soarta,fi-r-ar mama ei a naibii daca ar putea sa se schimbe imaginea CUMVA macar CANDVA!.
Singurul lucru care mi-a mai dat un strop sau un gram de viata(nu stiu cum se masoara dar presupun ca in timp,la secunda,la minut)este ca mi-am adus aminte ca m-a sunat cineva azi-noapte.Parca cineva drag.Aha,deci mai am ceva amprente de sentimente pe undeva printre panzele de paianjen…unde e pustiu.
Trec din pagini in pagini,sar din paragrafe in paragrafe,de la inventia tiparului pana la blog-uri,de la primele constientizari ale sinelui pana la avansate cunoasteri in psihologia personalitatii.Am mai mult de 3 spirite care au grija sa ma duca de la un capat la altul cu predare de stafeta cum i s-a intamplat si batrinului avar Ebeneezer Scrooge al lui Dickens.Si am atatea lucruri de invatat dar ma pierd printre semiotica,proximitate,propaganda,”Pathe journal”,editoriale,lead-uri,reader-uri,printre tusul de imprimare al cotidienelor si uit sa merg mai departe si ma uita si spiritele. Cand voi ajunge la sfarsit nu voi gasi decat o piatra de mormant inconjurata de pamant uscat si de maracini.Voi sufla sa vad ce scrie,voi da cu mana si voi descifra ascuns sub straturi sanatoase de praf si ploi numele meu,abia vizibil.Ma voi arunca intr-o criza teatrala pe jos si voi ramane acolo,de unde voi putrezi,pentru ca nu voi mai avea putere sa o iau de la capat.
Iar ajung pe treptele facultatii si calc pe urmele de pasi lasate pe marmura :"Cel sarac cu duhul este intotdeauna mai fericit..."
Traiesc in sistem si nu ma pot desprinde de el.Traiesc degeaba si nu imi pot da sens vietii.Traiesc complicat de simplu si intr-atat de complicat incat era mai bine sa fie simplu….dar imi port crucea.In caz ca este vreun fericit care si-a gasit rostul in viata si se trezeste in fiecare dimineata cu un zambet pe buze,sa dispara din viata mea pentru ca este un om ipocrit!
POP
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
