The Simpsons

Ma declare fan “The Simpsons” si nu de acum,ca-i la moda sa vezi filme nonconformiste,ci de cativa ani bunicei.Bine,recunosc ca ceea ce m-a atras initial a fost idea de “desen animat agitat si colorat”.Pana acum 3 ani nu ii intelegeam poantele savuroase.Simpaticele caractere au fost create in urma cu 2 decenii,exact in anul nasterii mele.Foarte interesanta si suspecta treaba,sa va spun de ce…pentru ca eu dainui pe scenariul scurtmetrajului.
Tata traieste in spiritul lui Homer(eternul dezicator,iubitor de tv si bere,care isi uraste munca dar nici nu-si idolatrizeaza familia),mama in spiritul lui Marge(preocupata de casa si familie),eu in cel al lui Bart(rebel si obraznic) si fratele meu se confunda cu Maggie(pacifista sugatoare de biberoane care nu stie si n-a vazut nimic).Ne-ar trebui o Lisa,dar deh,”traim in Romanica si asta ne ocupa tot timpul”,n-avem timp de istetisme.
O caracterizare mai amanuntita ar duce la denigrarea persoanelor reale,am o limita.Suficient!
Daca stau sa ma gandesc mai bine,we should be the stars!
Ideea este urmatoarea,filmul merita vazut,serialele merita vazute…si un realety show la mine acasa ar fi intr-un mod bizar idolatrizat.



POP

Cu frica

Am crescut ca un fluture.Mai intai am fost o larva taratoare abia apoi o zburatoare.Mediul dur,rece,pustiu si scarbos era de admirat.
Mi-am creat o idée,o frantura de imaginar,un fel de chip cioplit in carnea mea.Sa iti spun…Fiecare om se crede deosebit,unic si napastuit de soarta,nu vede,nu aude si nu simte pe altul atunci cand nu vrea.Nu-i asa?Este ca si cum ar fi ceva tainuit intre el si Creator:”Tu regizezi lumea iar eu iti voi fi actorul principal”.Asa m-am tarat si eu ca o larva.Am fost eu…o eroina pentru mine.Cand eram mai tanara eram intransigenta,dar am crescut si am evoluat luminos.Tu ai evoluat?
Acum nu mai zbor,desi tot forma de fluture am.Mi-au topit necazurile aripile ca soarele pe cele ale lui Icar.Am zburat prea sus.Dar am invatat sa nu ma mai plang,sa nu ma mai laud si sa nu mai regret. In scurt timp voi aduna suficiente amintiri frumoase,vorbe bune,vise implinite,saruturi si pagini de carti pentru a-mi confectiona un sablon de aripi.Apoi le voi recreea si voi continua sa zbor hai-hui,sau voi zbura definitiv.
Am ramas cu frica.Frica de necunoscut,de notorietate,de foamete,de sete,de caldura.de frig,de timp,de apa,de aer,de inaltime,de latime,de victorie,de infrangere,de moarte…si lista continua la nesfarsit.Sunt o fiinta vulnerabila.Mai ales acum cat timp nu mai am aripi.Nu pot sa mai zbor departe,si am ramas aici tintuita sa castig experienta si material didactic pentru colajul meu zburator.
De ma vei cauta si de vei avea nevoie de o mangaiere,o soapta,un sfat sau de o vorba buna,aici sunt.Am suficiente cat sa-ti dau si tie,numai sa-ti gasesti timp sa ma privesti in ochi odata si sa-mi ceri.Dar iti spun si tie ce le-am spus tuturor:sa nu privesti prea mult,nu adanc,nu incruntat…ca altfel nu vei mai putea pleca nici tu caci imi vei da din dragoste aripile tale si te vei sacrifica pentru mine,iar eu nu-ti voi fi cerut asta.Vreau sa mi le fac singura…



POP

Nu-mi va pasa

Soare arzator,tocuri infipte in asfaltul fierbinte,haine deschise la culoare,frunti incruntate si miros intepator de carburant.Zgomot asurzitor de pichamar si trafic incalcit.Fantani arteziene colorate pe cale naturala sau artificiala,artistica sau kitsch si tramvaie ‘orangina’ pline,scaldate in traspiratie .Stranduri ticsite cu diferente religioase,culturale si rasiale. Caini lenesi retrasi la umbra autoturismelor “spalama” si tomberoane de gunoaie impovarate ce degaja miasme insuportabile.Muste ce-ti intra pe geam si factura de lumina ce-ti iese pe usa incarcata cu activitatile constiincioase ale ventilatoarelor si ale aerului conditionat.Zbudarnicie salbatica,parfumuri ieftine si “Pepeeeeeni!”.Note de manele agasante pe la ferestre deschise,tarabe incinse,si masini stationate la semafor.Batrani stransi in parc la Bucur la o tabla si bataia mingii pe terenul de baschet.Plimbarile prin parc si asteptarile indelungate la gura metroului la Universitate.Terase suprapopulate de deshidratati zgomotosi si calcatul in picioare la casele de bilete “Steaua”.”Pis-pis,hei fata” si indivizi ingamfati ce-ti coplesesc spatiul intim mai-mai sa le trantesti o poseta in barna.Ochelari de soare purtati drept masca de bal,fuste de blugi scurte si colanti negri lipiciosi de mana cu bermude masculine,maiouri decupate si slapi.Superficialitate,platitudine si spirit de turma.Vipie,seceta si maldare de carti.
Atat!Nu voi mai simti decta nisipul,nu voi auzi decat valurile,nu voi vedea decat marea si nu voi mai citi decat printre randuri.Ma voi pierde de societate,ma voi ascunde sub razele soarelui,nu ma va vedea nimeni,dar nici voi sa nu spuneti secretul meu.Voi pasi agale pe faleze noaptea,voi poza rasarituri,voi contempla apusuri,voi privi stele,voi mesteca incet,voi curge pe seslonguri,pe scaune de terase goale…voi fi goala,simpla,eu insami.Nu-mi va pasa!


POP

JAZZ

„Cheek to cheek,oh I love to climb the mountin,reach the highest peak...”Louis Armstrong si bat din varful pantofilor in podea,tinand ritmul.Nu,nu sunt în New Orleans-ul anilor `30,intr-un salon neinsemnat din cartierele negrilor,ci altundeva.
Este o toamna ploioasa.Ma aflu in Bucurestiul sec.XXI,singura dar nu solitara(„Sollitude” Duke Ellington's Big Band),intr-un bar retras pe...prea putin conteaza unde.Ce stiti voi!Inconjurata de obscuritate,cupluri tacute,pasiune,arta si fum de tigare...paharul cu vin rosu din fata mea este nesatul de rujul lasat pe el.Sa nu patimeasca din gelozie tequila,cer un shot,drept amant.Visez la un rom jamaican in combinatie cu o Coca-Cola americana.Intr-o rochie neagra stramta si scurta(„Sophisticated Lady” tot Duke Ellington's),flirtrez printre genele lungi si negre cu sunetele aspre si nefiltrate ale saxofonului.”Heaven,I’m in Heaven...”si eu scumpa Ella Fitzgerald.
"Cool Jazz" si un pian linistit.Aprind o tigare lunga si inchid ochii.Si vreau sa schimb pe swing caci vaporii alcoolului mi-au rapit rabdarea si jocul de picioare...ma daruiesc,sunt a lor definitiv.Cumplurile ies la dans.Ma ocolesc.Isi zambesc.Fredoneaza,fredonez,fredonam.Numai eu ma legan singura in ritmul muzicii mele,eu si paharele mele...si tigarile mele,si visele mele.Disting un clarinet,un contrabas,pianul,un saxofon...Miles Davis!
Se apropie o umbra,oferindu-mi fastacita inca un pahar de vin :
-„Din partea casei!”
In loc de raspuns ii zambesc complice. Sorb incet,inchid ochii si raman cu ei asa inchisi ca...
Visez!Se apropie o alta umbra de mine,sa stiti,as fi vrut sa fie chiar Miles Davis sa-mi cante „’Round Midnight” dar ’round midnnight-ul meu a fost depasit in viteza,vine dimineata.Afundata in placeri,lichide si tonuri muzicale,mi s-a terminat rondul de noapte.Se face ca sunt rugata frumos sa parasesc localul,deoarece am ramas ultimul client...visator.




DE POP DE POP

Ploua

Iar ma bantuie spiritul acela ciudat,imi bantuie toate casele,imi bantuie usile,etajele…visele.Iar l-am visat dar nu mi-a mai fost frica.Imi dezlipesc incet genele.Am ochii obositi.De ce m-am trezit si in dimineata aceasta?Nu puteam sa am un somn vesnic?Imi este frig,o stare pe care nu am mai simtit-o de mult vara aceasta.E liniste.Cat o fi ceasul?5?Infig mana sub perna si dau de telefon…9:26.Il imping la locul lui si imi atintesc privirea buimaca spre geam.Nu este soare.Imi ascut auzul si aud picaturi de ploaie ce se lovesc in tabla de la balcon.Ceresc.Iata de ce m-am trezit,se merita!Atunci sa ma culc la loc.
Pic,pic,pic in tabla.Iar imi deschid ochii.Spiritul nu mi-a mai bantuit visul dulce de dimineata.S-a ascuns de ploaie probabil.Telefonul…12:15.Imi abandonez cearceafurile vraiste,si ies pe balcon.Ploua.Divin.
Pe hol calc un cocker somnoros.Ii trece!Astazi totul va trece,pentru ca ploua.Ca teleghidata ma opresc in fata filtrului de cafea.E filtru,dar nu e cafea.Ma asez la masa.E goala.Nu vine nimeni sa ma serveasca?Evident ca nu,doar sunt singura.Imi sprijin capul pe maini si inchid ochii.Am o vaga presimtire ca atipesc…nu-i nimic,ma las dusa de val.Nasul umed al cockerului imi gadila piciorul.Ma trezeste din amorteala.Ce te zguduri?Nu vezi ca ploua?
Ma duc sa ma plimb!Robinetul se invarte in gol.A secat.Si eu cum imi mai scald fata?A,ploua!Trag lent pe mine o pereche de blugi si un hanorac curat,de inrosesc de invidie si muscatele,ascuns bine de razele soarelui in obscuritatea sifonierului.Adidasi,hol,usa,scara blocului,usa…afara!Ploua!Imi trag gluga pe cap si privesc spre cer.Cine plange?Arhanghelii plang.Cred ca de fericire.
O iau incet pe trotuar privind numai la picioare.Asfaltul este ud,aerul este rece,cerul este innorat,cartierul este pustiu.Vreau sa fie toamna si sa ploua mereu,sa mor zilnic de placere,ca apoi dimineata urmatoare sa stiu de ce dracu m-am mai trezit.
Un suv in viteza ma stropeste.Doar ploua!Zambesc ca proasta,ca mi-a facut placere.Si asa nu aveam apa acasa…



de POP