Mita,droguri,abuzuri sexuale,abuzuri fizice ale autoritatilor care ar trebui sa mentina ordinea si sa impuna legea ,spaima ,sinucideri,mutilare fizica si sufleteasca,disperare,dezumanizare si “legea junglei “ impusa de cei care au puterea fizica si financiara.Nu este plot-ul unui film American ,este viata unui detinut la Penitenciarul de Maxima Siguranta Jilava.
Daca te uiti din exterior la zidurile groase imprejmuite de sarma ghimpata si strajuite de oameni ai legii cu arma in mana , ai tendinta sa crezi ca Purgatoriul si-a gasit locul pe Pamant si ca cei care sunt inchisi,”acolo le vor putrezi ciolanele”,ca-n povesti.Dar odata ce ti s-a deschis poarta penitenciarului,simti cum te apasa toate regretele si toate greselile facute de cei condamnati.Sau mai bine zis damnati,pentru ca de fapt,Purgatoriul nu exista ,e doar o treapta in plus de coborat in drumul spre Iad.
• Jocul de-a rabdarea
Pentru oricare detinut ,Pamantul se invarte ca sa nu stea pe loc.Dar nu si pentru un detinut de la Jilava, tot ce i se intampla nu este decat o asteptare interminabila,ca o moarte clinica.Viata in penitenciar nu este o surpriza pentru multi “de-afara”, pentru noi,pentru cei liberi . Abuzurile si ilegalitatile care au loc printre gratiile roase de rugina si curatate de vopsea au facut subiectul multor filme,carti si articole de ziare ,dar viata intotdeauna bate imaginatia umana oricat de bogata ar fi ea.
Ti-a trecut vreodata prin minte cum este sa iti tai marunt si rabdator ligamentele de la picioare?Sa iti infigi cu sange rece in ureche un creion ascutit constiincios pentru a-ti strapunge creierul?Sa iti doresti cu atata ardoare sa mori si ei sa nu te lase?Pentru multi detinuti,privarea de libertate nu inseamna sa fii inchis intre patru pereti ,6 bare de fier si sa iti fie interzis contactul cu lumea exterioara.Privarea de libertate inseamna sa nu potI sa ai control asupra propriei vieti,asupra propriei gandiri,asupra propriului corp…
Detinutii care incearca sa-si puna capat zilelor n-au curaj sa se admita asa cum sunt.Si nimeni nu-I ajuta.Psihologii spun clar si raspicat ca relatia cu ceilalti detinuti , cu personalul penitenciarului si cu mediul social extern din care ei se simt exclusi sunt factori determinanti ai schimbarii comportamentului unui detinut pe parcursul detentiei sale indiferent de gravitatea infractiunii pe care a comis-o.Conflictele cu mediul exterior se pot transforma in conflicte de ordin interior si de aici apar frustrari care se transpun in agresivitate fizica,introspectie sau in pierderea dorintei de a mai trai.
Psihologii mai mentioneaza ca inchisoarea nu ar trebui considerata ,in principiu, o pedeapsa,ci o sansa la reeducare si sustin cu tarie mentinerea programelor reeducative in penitenciare.Dar cum sa te implici in asemenea proiecte cand profesoara, cea care ar trebui sa ii scolarizeze pe detinuti, le aduce heroina “pe sub mana”,cum a fost cazul Penitenciarului Jilava?
• Etica bunelor intentii impotriva proastelor moravuri
Administratia Nationala a Penitenciarelor a implementat de-a lungul timpului numeroase proiecte Phare privind imbunatatirea activitatii si stemului penitenciar ,al protectiei drepturilor detinutilor cu probleme de sanatate mintala,de prevenire a consumului si ingrijire a consumatorilor de droguri injectabile ,sau proiecte ca Marginteg 134588 din 2007 privind “Cunostiintele pentru viitoarea integrare a persoanelor marginalizate si dezavantajate” si ca cele Phare din 2005-2006 privind Incluziunea sociala.Ele exista?Daca vei intreba un purtator de cuvand al Administratiei Nationale a Penitenciarelor iti va raspunde ca da si te va invita intr-o vizita la Penitenciarul Rahova sau Targsor spunandu-ti ca ai “tot suportul din partea lor”,poti sa si fotografiezi detinutii,ca la gradina zoologica.Si in caz ca te plictisesti,iti vor tranti si o maculatura sub titulatura de “strategia noastra de comunicare pentru mediatizarea serviciului Penitenciar”.
Daca te vei oferi sa vizitezi Penitenciarul Jilava sau Spitalul-Penitenciar Jilava,macar pentru insemnatatea sa istorica ,accesul iti va fi refuzat politicos pe motiv ca iti trebuie aprobare de la “domnul director” sau ca :
“…nu are sens sa va duceti la Spitalul Penitenciar pentru ca nu se intampla mare lucru acolo . Inafara de doua-trei persone mai cunoscute care au fost in custodia acestei unitati alte activitati nu se intampla acolo. Iar la spital,parerea mea, chiar nu aveti ce face ,principala activitate este de a-I face bine pe acei oameni…” Ofiterul de presa Johanna Popescu, de la Administratia Nationala a Penitenciarelor
Insa…
“…la noi insa,pacientii stau cuminti in limita sectiei si atunci comunicarea nu este tocmai…aprobata” Ofiterul de presa Monica Pana al Spitalului -Penitenciar Jilava
Si…
“Si parerea mea e ca daca vreti sa faceti ceva ori sa va duceti la penitenciarul Jilava…dar totul acum este in reparatii,se schimba tevile,se repara…deci totul este un santier acolo…deci nu stiu cat de mult timp vor avea oamenii aceia timp de dumneavoastra.Iar la Rahova ei déjà sunt formati cu studentii.” Ofiterul de presa Johanna Popescu, de la Administratia Nationala a Penitenciarelor.
Te vor pasa de la un purtator de cuvant la altul ca la final sa fi trimis la… Rahova .
Vina nu este a ofiterilor de presa,ei isi fac meseria.Numai ca aici intra in conflict etica bunelor intentii ale unor institutii nationale dar si europene cu proastele moravuri ale unor oameni mici cu frustrari mari,intariti de calorii si cu intelectul uzat care ne indoctrineaza.Un bun exemplu ar fi chiar insusi directorul adjunct al penitenciarului Jilava,Gheorghe Caministeanu acuzat de dezvaluirea unor informatii clasificate.Sau ale ofiterilor care ar trebuie sa asigure buna functionare a legilor in penitenciar,dar in opozitie cu functia lor,ajung sa fie cumparati ,deseori si pe o nimica toata,chiar de detinuti dupa cum povestesc surse oficiale dinauntrul inchisorii dar si dinafara.Personalul autorizat,Purtatorul de Cuvant al Penitenciarului Jilava Cristina Paduraru, care ocupa si functia de Director Adjunct (dupa demiterea lui Caministeanu)a confirmat existenta tuturor neregulilor din penitenciare. Telefoanele mobile,drogurile,haine mai selecte,mancare mai buna,abuzurile de orice fel intre detinuti,toate pot fi tinute sub tacere de catre jandarmii penitenciarului pentru suma corecta,dupa cum mi-a marturisit si un actual detinut intr-un interviu luat prin intermediul telefonului mobil pe care il are asupra sa, in penitenciar ,de un an de zile.
• Traitul pe apucate
Jocul “de-a soarecele si pisica” dintre conducere ,personalul autorizat si detinuti continua in ciuda numeroaselor inspectii care se fac din ce in ce mai des in ultimul timp.Obiecte interzise ca arme albe,arme improvizate ,cartele sim si telefoane sunt in continuare descoperite in celulele din Penitenciarul Jilava.Cei gasiti vinovati suporta consecintele prin incarcerare independent,interzicerea recreeri
Detinutii refuza sa se resemneze cu realitatea , pentru ei orice resemnare duce la plictiseala ,iar plictiseala invie memoria nemultumirilor si asta este ceea care ii dezumanizeaza.Asa ca prefera sa-si traga o linie invizibila intre microsocietatea lor si societatea de care se simt respinsi ,prapastie accentuate si de angajatii penitenciarelor care-i trateaza ca pe niste animale incarcerate.
Detinutii raman vesnicii indragostiti provizoriu de libertate,asta pentru ca odata ce o dobandesc, dorintele multora dintre ei se indreapta cu pasi vertiginosi spre urmatoarele greseli care ii va aduce iar in spatele gratiilor .
Aceasta ancheta a fost scrisa in urma unei investigatii personale la Penitenciarul de Maxima Siguranta Jilava si Spitalul Penitenciar Jilava
Daca te uiti din exterior la zidurile groase imprejmuite de sarma ghimpata si strajuite de oameni ai legii cu arma in mana , ai tendinta sa crezi ca Purgatoriul si-a gasit locul pe Pamant si ca cei care sunt inchisi,”acolo le vor putrezi ciolanele”,ca-n povesti.Dar odata ce ti s-a deschis poarta penitenciarului,simti cum te apasa toate regretele si toate greselile facute de cei condamnati.Sau mai bine zis damnati,pentru ca de fapt,Purgatoriul nu exista ,e doar o treapta in plus de coborat in drumul spre Iad.
• Jocul de-a rabdarea
Pentru oricare detinut ,Pamantul se invarte ca sa nu stea pe loc.Dar nu si pentru un detinut de la Jilava, tot ce i se intampla nu este decat o asteptare interminabila,ca o moarte clinica.Viata in penitenciar nu este o surpriza pentru multi “de-afara”, pentru noi,pentru cei liberi . Abuzurile si ilegalitatile care au loc printre gratiile roase de rugina si curatate de vopsea au facut subiectul multor filme,carti si articole de ziare ,dar viata intotdeauna bate imaginatia umana oricat de bogata ar fi ea.
Ti-a trecut vreodata prin minte cum este sa iti tai marunt si rabdator ligamentele de la picioare?Sa iti infigi cu sange rece in ureche un creion ascutit constiincios pentru a-ti strapunge creierul?Sa iti doresti cu atata ardoare sa mori si ei sa nu te lase?Pentru multi detinuti,privarea de libertate nu inseamna sa fii inchis intre patru pereti ,6 bare de fier si sa iti fie interzis contactul cu lumea exterioara.Privarea de libertate inseamna sa nu potI sa ai control asupra propriei vieti,asupra propriei gandiri,asupra propriului corp…
Detinutii care incearca sa-si puna capat zilelor n-au curaj sa se admita asa cum sunt.Si nimeni nu-I ajuta.Psihologii spun clar si raspicat ca relatia cu ceilalti detinuti , cu personalul penitenciarului si cu mediul social extern din care ei se simt exclusi sunt factori determinanti ai schimbarii comportamentului unui detinut pe parcursul detentiei sale indiferent de gravitatea infractiunii pe care a comis-o.Conflictele cu mediul exterior se pot transforma in conflicte de ordin interior si de aici apar frustrari care se transpun in agresivitate fizica,introspectie sau in pierderea dorintei de a mai trai.
Psihologii mai mentioneaza ca inchisoarea nu ar trebui considerata ,in principiu, o pedeapsa,ci o sansa la reeducare si sustin cu tarie mentinerea programelor reeducative in penitenciare.Dar cum sa te implici in asemenea proiecte cand profesoara, cea care ar trebui sa ii scolarizeze pe detinuti, le aduce heroina “pe sub mana”,cum a fost cazul Penitenciarului Jilava?
• Etica bunelor intentii impotriva proastelor moravuri
Administratia Nationala a Penitenciarelor a implementat de-a lungul timpului numeroase proiecte Phare privind imbunatatirea activitatii si stemului penitenciar ,al protectiei drepturilor detinutilor cu probleme de sanatate mintala,de prevenire a consumului si ingrijire a consumatorilor de droguri injectabile ,sau proiecte ca Marginteg 134588 din 2007 privind “Cunostiintele pentru viitoarea integrare a persoanelor marginalizate si dezavantajate” si ca cele Phare din 2005-2006 privind Incluziunea sociala.Ele exista?Daca vei intreba un purtator de cuvand al Administratiei Nationale a Penitenciarelor iti va raspunde ca da si te va invita intr-o vizita la Penitenciarul Rahova sau Targsor spunandu-ti ca ai “tot suportul din partea lor”,poti sa si fotografiezi detinutii,ca la gradina zoologica.Si in caz ca te plictisesti,iti vor tranti si o maculatura sub titulatura de “strategia noastra de comunicare pentru mediatizarea serviciului Penitenciar”.
Daca te vei oferi sa vizitezi Penitenciarul Jilava sau Spitalul-Penitenciar Jilava,macar pentru insemnatatea sa istorica ,accesul iti va fi refuzat politicos pe motiv ca iti trebuie aprobare de la “domnul director” sau ca :
“…nu are sens sa va duceti la Spitalul Penitenciar pentru ca nu se intampla mare lucru acolo . Inafara de doua-trei persone mai cunoscute care au fost in custodia acestei unitati alte activitati nu se intampla acolo. Iar la spital,parerea mea, chiar nu aveti ce face ,principala activitate este de a-I face bine pe acei oameni…” Ofiterul de presa Johanna Popescu, de la Administratia Nationala a Penitenciarelor
Insa…
“…la noi insa,pacientii stau cuminti in limita sectiei si atunci comunicarea nu este tocmai…aprobata” Ofiterul de presa Monica Pana al Spitalului -Penitenciar Jilava
Si…
“Si parerea mea e ca daca vreti sa faceti ceva ori sa va duceti la penitenciarul Jilava…dar totul acum este in reparatii,se schimba tevile,se repara…deci totul este un santier acolo…deci nu stiu cat de mult timp vor avea oamenii aceia timp de dumneavoastra.Iar la Rahova ei déjà sunt formati cu studentii.” Ofiterul de presa Johanna Popescu, de la Administratia Nationala a Penitenciarelor.
Te vor pasa de la un purtator de cuvant la altul ca la final sa fi trimis la… Rahova .
Vina nu este a ofiterilor de presa,ei isi fac meseria.Numai ca aici intra in conflict etica bunelor intentii ale unor institutii nationale dar si europene cu proastele moravuri ale unor oameni mici cu frustrari mari,intariti de calorii si cu intelectul uzat care ne indoctrineaza.Un bun exemplu ar fi chiar insusi directorul adjunct al penitenciarului Jilava,Gheorghe Caministeanu acuzat de dezvaluirea unor informatii clasificate.Sau ale ofiterilor care ar trebuie sa asigure buna functionare a legilor in penitenciar,dar in opozitie cu functia lor,ajung sa fie cumparati ,deseori si pe o nimica toata,chiar de detinuti dupa cum povestesc surse oficiale dinauntrul inchisorii dar si dinafara.Personalul autorizat,Purtatorul de Cuvant al Penitenciarului Jilava Cristina Paduraru, care ocupa si functia de Director Adjunct (dupa demiterea lui Caministeanu)a confirmat existenta tuturor neregulilor din penitenciare. Telefoanele mobile,drogurile,haine mai selecte,mancare mai buna,abuzurile de orice fel intre detinuti,toate pot fi tinute sub tacere de catre jandarmii penitenciarului pentru suma corecta,dupa cum mi-a marturisit si un actual detinut intr-un interviu luat prin intermediul telefonului mobil pe care il are asupra sa, in penitenciar ,de un an de zile.
• Traitul pe apucate
Jocul “de-a soarecele si pisica” dintre conducere ,personalul autorizat si detinuti continua in ciuda numeroaselor inspectii care se fac din ce in ce mai des in ultimul timp.Obiecte interzise ca arme albe,arme improvizate ,cartele sim si telefoane sunt in continuare descoperite in celulele din Penitenciarul Jilava.Cei gasiti vinovati suporta consecintele prin incarcerare independent,interzicerea recreeri
Detinutii refuza sa se resemneze cu realitatea , pentru ei orice resemnare duce la plictiseala ,iar plictiseala invie memoria nemultumirilor si asta este ceea care ii dezumanizeaza.Asa ca prefera sa-si traga o linie invizibila intre microsocietatea lor si societatea de care se simt respinsi ,prapastie accentuate si de angajatii penitenciarelor care-i trateaza ca pe niste animale incarcerate.
Detinutii raman vesnicii indragostiti provizoriu de libertate,asta pentru ca odata ce o dobandesc, dorintele multora dintre ei se indreapta cu pasi vertiginosi spre urmatoarele greseli care ii va aduce iar in spatele gratiilor .
Aceasta ancheta a fost scrisa in urma unei investigatii personale la Penitenciarul de Maxima Siguranta Jilava si Spitalul Penitenciar Jilava
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu