Septembrie-n-am-ce-i-face

Am inceput toamna cu dreptul…e ceva mai bine decat cu strambul,pardon stangul.Cum m-a facut mama pe mine ambitioasa,m-am dat de trei ori peste cap si am facut si o “impuscacioara” si uite-ma la doua facultati,n-am ce-i face.Atata substanta cenusie nu trebuia risipita.
Le-or sta multora in gat atitudinea mea aroganta,dar ar trebui sa stie din “de pe locuri”(adica inainte de “start”)ca le sunt cu mult superioara.Ca asa a fost sa fie,n-am ce-i face,asa ca daca te vei numara printre cei care au aflat cum NU sta treaba cu mine,n-am ce-i face!
Ma repet,dar n-am ce-i face,sunt mizantroapa,ca sa-mi las nealterat sentimentul demnitatii.N-am capacitatea afectiva intr-atat de dezvoltata.Si stii ce,n-am ce-i face!
N-am chef de cei ce-mi inspira lassitude et betise.N-am chef uneori de mine,dar barem de altii,chiar n-am ce-i face.
Ma reneaga toti,mama inca ma mai iubeste…si eu pe ea.Miserupescu Taurica Melcica e tot pe primul loc pentru mine,iar fratelo inca isi mai taraste coada aia de Dinamovist pe langa copitele mele de oaie-bucalaie-laie.Dar e frate-miu si n-am ce-i face.
Tata supravietuieste printre membre descompuse si sani rasi de asphalt hurrlante,iar cand nu e la datorie,are ambitia sa ma descompuna pe mine psihic.Si-a creat o afinitate pentru descompunere si nu mai am ce-i face.
Vecinii au ramas aceeasi ahtiati dupa tutun,alcool,cola,meciuri cu Steaua si vorbe “de alcov”.Dau dovada de un caracter perseverent caruia n-am ce-i face…
“Maimuta turbata la gratii” a luat la cunostiinta de prezenta mea seducatoare ,dar nu mai gesticuleaza,are treaba cu alte primate “gen”(-ul lui).Eh,mai mult de atat n-am ce-i face!
Imi duc zilele in naveta de la o casa la alta,azi dorm aici,maine dincolo…n-am ce-i face.Mi-am creat si o parere clevetitoare despre neevoluatii de salahori,le doresc sa aiba parte de ei altii,nu eu.Eu m-am lamurit ce le poate flexu’.Astept mutarea,schimbarea…pana atunci astept ca altfel n-am ce-i face.
Imi pierd zilele de toamna printre aceleasi carti,ziare si vise “la mai bine”.Mai bat in tastatura sau mai mazgalesc in caiet,lucruri ce imi fac placere ca altceva n-am ce-i face.
Stau pe o banca in parc,strambata de frig,si imi atintesc privirea asupra cerului .Este innorat,este toamna si n-am ce-i face,este normal sa ploua.
Imi pun adesea intrebari cu tenta existentialista sau morfologica.N-am ce-i face,nu le stiu pe toate.
Inca il mai astept pe Harap-Alb dar tata mi-a zis ca nu-l voi intalni pe strada,asa ca n-am ce-i face,ma vad nevoita sa port pantofii aia oribili pana la facultate.
Astept sa plec iar in Bulgaria,dar asta se va intampla abia vineri,pana atunci n-am ce-i face…stau.
Ma mai gandesc din cand in cand la ...la…deah,asta este,aici chiar n-am ce-i face!

DE POP